Cândva Alex a fost cazul clasic, care v-a ținut cu răsuflarea tăiată. Abandonat de pui, zdrobit de o mașină, preluat de noi, intervenții chirurgicale, luni de internare, zeci de postări sperând că îi găsim familie.

Apare o familie, îl dăm în adopție și după scurt timp îl recuperăm din niște condiții improprii. Am preferat adăpostul pentru el decât falsa familie care promisese altceva. De atunci tot sperăm că totuși există cineva care să vadă cățelul minunat care este.

Ce ne supără cel mai tare? Că este un cățel tânăr, care și-a trăit copilăria necunoscând normalitatea vieții de cățel. Deși Alex a rămas cu un mic defect la lăbuța stângă față, merge perfect.

Este castrat, vaccinat, deparazitat la zi, microcipat și este o bucurie de cățel. Cu sufletul la gură așteptăm să vedem dacă cineva își va deschide sufletul și ușa casei pentru Alex.