Salvarea lui Bursuc este de pe vremea cand aveam emisiunea „Salvam Suflete” si plecasem cu Daniel Nicolaina undeva in creierii muntilor sa salvam doi cai abandonati la o ferma. Ne-am intors cu un singur cal pentru ca celalalt era mort deja, de foame, dar ne-am intors si cu Bursuc.
Bursuc era pe atunci doar un puiut de cca 3 luni. Nu am sa uit cum statea lipit de gardul unei case si ca atunci cand am coborat din masina si m-am dus spre el a inceput sa planga de frica.
Asa cum am facut cu fiecare pui in parte l-am postat pe pagina cred ca de zeci de ori, in incercarea de a-i gasi o familie, dar fara rezultat. Au trecut anii si viata lui Bursuc s-a rezumat la tarcul de la adapost. Ca orice alt caine s-a saturat de ” detentia” tarcului si de cate ori ne vedea la adapost urla si incerca sa escaladeze gardurile ca sa ajunga la noi. Nu-l interesa mancarea calda, recompensele, era interesat doar de noi si de putinele clipe in care avea parte de o mangaiere.

Dupa operatie i-am pus „capac” la tarc ca sa nu mai poata sari. I-am pus capac si la suflet, pentru ca el are nevoie de plimbare, de socializare, sa alerge fericit prin padure.
Asa ca el sta liber ori de cate ori suntem acolo pentru ca el crede ca noi suntem familia lui. Dar ce familie este aia o data pe saptamana? Nu mai este pui, e adult, nu mai e mic, e mare, un urias frumos care are nevoie disperata de o familie.
Bursuc este castrat, cu toate vaccinele la zi, deparazitat, extrem de prietenos cu alti catelusi, iar cu oamenii putin timid pana la prima interactiune.
Haideti va rog sa-l trimitem acasa!